Caro Lettore, ti invito a leggere le poesie inedite di Peter Mauro, ma specialmente il suo libro "SONNI E RICURDANZE", di cui riporto alcune poesie nell'ordine secondo cui le ho ospitate. Se vuoi ricevere il libro, scrivimi. Ti ringrazio e ti saluto anche a nome dell'Autore. R.P.Saccomanno
A FUNTANA 'A CONA
E DUE CUMMARI
e a r'abbellire passanu sirate. riflesse dintra l'occhji de l'amatu; se ricurdave quantu eranu belle, pari'e nu celu 'e luci ricamatu. mancu lu firmamentu se ricorde; u tempu l'ha straviatu 'e locu a locu, nu core sulamente n'un se scorde. e re parole speru stannu cca'; n'avimu 'e cuntentare de ssa sorte ca n'u ra canci, chiddru chi fa' fa' ". Tempu passatu N'atru viaciu Ppe n'atru viaciu signu preparatu Vaju a truvare u sangu ch'è rimastu, Vàu cuntanu papocchje a tutta a gente
FIGLI DE NESSUNU
Ne simu sparpagliati ntornu u munnu com'ape quannu rozzulanu u juru, ccu dintra u core nu dulure funnu, partimme ppe nn'ammigliora' u futuru. Chi cchju' chi menu,n'avimu passatu tuttu ssu tempu fore a lavurare; pari'e ca puru u tempu ere fermatu, immece s'ere misu cchju' a scappare. A ru paise 'un trovi i vecchji amici, e chiddri chi cce su' sunnu cangiati, ricordi 'e giuventu', tutti felici, ricordi, comu e nnue, tutti mmecchjati. A nove terre simu stabiliti, e ru Segnure tantu ringraziamu, i tempi mali su' tutti finiti e tutti quanti boni ne truvamu. Na sula cosa, mu, e' rimasta 'e fare; spiegatinilla, si putiti ancunu, ppe quale patria n'amu 'e dichiarare? o simu, forse, figli de nessunu?. NNUMI'NA
Fridda sira de jennaru, mentre fore puddruli'e, a ra banna 'u focularu Za Tiresa chi serci'e. Chiddri ferri chi, normale, vannu comu a petra 'u tronu, ca u quazettu ntr'u stivale te fa stare u pede bonu. Sercia, sercia n'atru pocu, mentre fore puddruli'e, Za Tiresa abbanna 'u focu queta queta capuzzi'e. forte 'e ventu na frugata, la naticchja fa strusciare, "Quantu fazzu ssa ferrata, ca po' jamu a ne curcare. Veni, veni ca t'aspettu; ca finisciu a na vulata, veni trasa ca ntr'u lettu ne facimu n'abbrazzata.
SUTTA U SALE Tempu vene e tempu passe
U funerale americanu.
E' morta, sbenturata! Tri jurni 'e ssu malore ppe ri festi l'ha cunzata e ti l'ha fatta fore. U primu fidanzatu, chi venne ppe ru luttu è co' l'Innominatu, potente e farabuttu; ccu aneddre a capu 'e mortu, catine e cinturuni, de storia n'udè curtu, e longhi li spiruni Progenite l'ha datu, quannu eranu guagliuni e po' s'èritiratu e n'un s'è bistu cchjuni. Po' guardi lu maritu, ch'e' propiu nu mbriacune, d'a nasca senti u fetu, si u tocchi è calavrune. C'è chine sugliutti'e e chine sta pensusu, c'è chine murmurije e chine sta tignusu; amici e ri parenti e tuttu u vicinatu, ciancire appena i senti ccu nu filiddru 'e jatu, na lacrima a re ciglia, inclusu u Nnominatu, ppe ssa mamma 'e famiglia chi u munnu ha lassatu. D'u luttu nsanta pace, ritornanu ara casa, ciangennu a filu 'e vuce se sedanu a na rasa. Ormai tuttu e' finitu, 'un c'e' nente cchi fare e pensanu a ru mmitu chi sta ppe cuminciare. Guantere stau trasennu, su' forse na vintina, ca 'e fame stau morennu seduti ntr'a cucina. Hau fattu lu richiamu ppe amure 'e ssa parente, " Veniti ca mangiamu, veniti tutta a gente". Se mpese u vicinatu, ccu figli e quatrareddri, co' parte 'e parentatu, ppe s'ìnchjare i cirmeddri. E mmece 'e funerale, ppe granni e picciriddri, fu festa nazionale, te rejanu i capiddri! Ssu mmutame ca curru, c'ude' na saccurafa, se mangie pane e burru e affanne co' na scrufa. Po' vene ra vicina e torcini'e ru mussu, se piglie na fettina fatta ntr'u brodu russu, lasagna s'icce jetta, nsalata e purpettini, a ra vucca na purpetta a re manu dui panini; se gira, po', de scattu, cce groddrule na pacca, se junne d'intra u piattu e d'intra a vucca nsacca. Po' vene tantazione, chi tene dudici anni, vo' ra televisione sinno' succede a danni. Po' se piglia nu piattu e l'inchja de mangiare, u projedi a ru gattu e tuttu va' a tuccare. Ancunu c'è ccu forza? venissi a mme tenire, ca chiddre cannarozza mu' vaju a le stringire. Gia' cchju' 'e na sessantina, de ssi cafoni ddrocu, ccu tutta a vucca chjina ringrazianu lu cocu. A botte e minestrare, doppu na menzurata, c'è tantu de mangiare, ma vonnu cchju' nsalata, ca 'un se vonnu affucare ccu cotoletta e sagna, chi cce vonnu crepare cce fannu puru a lagna! Arrive ca a ra fine, s'u' cchju' de centuvinti e tutti le stentine s'hau chjinu e ri vacanti. Chi Ddiu ce dassi pace a chiddri chi s'u' morti, e nu pocu de luce a chissi beccamorti.
NATALE N'atru Natale gia' sta ppe arrivare, n'atru Natale e' propiu arreti a porta, te trase dintra a mente ppe jucare, te trase dinta u core e te cumporta. A tutti duni aguri e stringi a manu e tutti te ricambianu ssu bene ca 'un simu visti ppe nu mise sanu, ppe cuntu de ssi tribuli e sse pene. Sicuri, dintra u core, nue sentimu de essere a ru prossimu vicini, de amare a tutti quanti ne cridimu a ssi jurni, a ssi tempi Natalini. Teni spinnu d'amici e di parenti ed a ra casa circhi a riturnare e ssi 'un po' accuntenta' ssi sentimenti, te fa nu viaciu sulu ccu pensare; Richiami mmente l'anni 'e giuventute, quannu sentie de fare u munnu 'e novu; 'un te facianu spera le cadute, t'azave ed ere sanu comu n'ovu. Na vota, me ricordu, ere luntanu a pocu jurni prima de Natale, ha fattu na nivera chjanu chjanu, c'ha chjusu a strata vecchja d'u casale. Eranu jurni 'e festa e 'un se sperave ca a strata nuddru jiedi a pulizare e si la littorina n'un passave, ccu n'amicu pensammu 'e caminare. hamu pigliatu u trenu a ra stazione, ca ne puti'e accurtare a menza via, teniamu dintra u core na missione c'haviamu 'e fa Natale "ncasa mia". D'a chjana 'u lacu, po', versu e scanneddre, a nive nive jemme ppe saglire; e cchine avie de di' ca e manchiteddre aviamu de passare ppe finire! Cce su' bulute ottu ure sane sane, ntr'a nive, e protte protte a caminare e ad ogne turra ne curri'e nu cane e ppe nnu pezzu ne facie scappare. Doppu tant'anni, mu chi cce ripensu, de la famiglia 'un tinne po' cacciare; ma quannu fa' nu viaciu ccu ru sensu, de certi amici 'un tinne po' scurdare.
L'AMURE L'amure a quinnici anni e' comu u mare; lucente, granne, bellu e inesploratu. Te tuffi dintra l'acqua ppe guardare, ca lu cchju' bellu sai ca sta' ammucciatu. U core, n'un c'e' dubbiu, e' nnamuratu, n'un rescia cchju' a mangiare, ne' a durmire; ssa luce chi a nu corpu t'ha abbagliatu, sutt'acqua ammaliannu mu te tire. A binti, amure, e' co' celu azzurrinu, dormi de jurnu e parti ccu ra luna, ntr'a capu tua si fattu valentinu, supprese, cchjiu' ppe ttie, n'un ci nn'e' una. A sira, ntolettatu va' girannu, ccu carma e indifferenza eccezionale, de tie le mura jettanu lu bannu quannu a ru centru scinni d'u Casale. A binticinque, amure, e' nu reatu senza ligare u core ccu catine, si' libaru ma si' nu carceratu, ligatu ccu merletti e ccu nocchine. A trenta, amure, e' propiu na cunnanna, e' co' nu trenu fermu a ra stazione; u core, no ra mente, te cummanne; n'un po' cangia' nemmenu direzione. EDMONTON Vestita di bianco gentil come sposa, la bella cittade mi tende la mano. Un gelido manto di neve la copre, riflette quei raggi del sole lontano. Bagliori di luci al rosso di sera, camini fumanti s'innalzano al cielo; son piccoli, grandi, quadrati, rotondi; e salgono intenti nel cielo schiarito dall'ultimo addio d'un freddo tramonto. Un dito sul vetro di una finestra, l'impronta ci lascia per qualche minuto. D'un tratto la luce rossastra svanisce poi torna riflessa dal cielo sbiadito. Tra nubi disperse il fumo biancastro dei caldi camini, leggero si vede che sale, che sale.
VOCE NEL DESERTO Caro amico, condivido Bambino Seduto,
A Sirbiu Berluska
A CORSA DI CIUCCI Te scrivu ppe tte di', caru Peppinu,
Pierino Mauro
SONNI E RICURDANZE (pubblicato in proprio) Edmonton, Febbraio 2006
Presentazione
Non si comprende appieno la poesia di Pierino Mauro se non si tengono presenti tre elementi: che è un grimaldese verace, un emigrato e un autodidatta.
Raffaele Paolo Saccomanno
Ciccuzzu e Tiresina Quasi ogne sira, dopu mangiatu,
Trent' anni doppu Doppu tant'anni signu riturnatu U municipiu hannu sbattutu fore, l'hannu purtatu a nu lucale novu, e de lu centru hannu cacciatu u core. 'un senti mancu n'anima jatare; si cadi tu po' fare i raganeddri ca nuddru po' benire a t'aiutare.
Mai piu', forse, ritorno alle tue porte, oh caro paesello ove son nato; ma nel mio cuor la tua presenza e' forte, anche lontan,non t'ho dimenticato. Come potrei dal cuore cancellare gli anni piu' lieti della prima eta'? quegli anni, ai quali torno a ricordare di quella vita di semplicita'! Sorge la luna e schiara la campagna e con la luce posa la rugiada sul fieno inaridito che si bagna e il suo profumo avvolge la contrada. Il contadino, gia' stanco sfinito di una giornata lunga di lavoro, torna nei campi, al fieno inumidito e la sua voce unisce ai grilli in coro. Le stelle fanno eco allo zirlare; al ritmo delle voci rassegnate, che van, col vento, lungi, a dissipare portate via dall'afa dell'estate. Ricordo quei rintocchi, ora lontani, erranti sopra il vento per portare la gioia della festa di domani quando al paese si poteva andare; e, quando il nuovo sol, da sopra il monte, ritrova ognuno al suo servizio intento, ma col pensiero gia' rivolto altronte perche' l'anticipar fa il cuor contento. Tempi della mia infanzia e ricordanze; tempi di desideri e dolci inganni; tempi di dura vita e di speranze, smarriti nella polvere degli anni. E' dolce ricordar, pure se un lembo, del luogo della cara giovinezza, di ritrovarmi in un amico grembo, sentir sulla mia guancia una carezza.
U VIACIU
Me votu arreti ppe m'addivisare, ppe dda' n'occhjata a ru caminu fattu; ca a tantu tempu staiu a caminare, ma n'un be sacciu dire a quandu, esattu;
ve pozzu sulu di' c'haju passatu, acquari, jumareddri e jumi granni, deserti ccu ru settu spaccariatu e munti annivicati ad anni e ad anni.
haju chjuantatu juri a ri pantani e granu dduve u sule shcuppetti'e haju chjantatu pezzi 'e terra sani e l'acqua haju lassatu chi currie.
haju seguitu a stella ad ogne parte; ddue m'ha purtatu, appressu signu jutu ca lu destinu e' scrittu supra e carte e ddue me porte vaju e 'un me rifiutu.
E' scrittu gia', quale furceddra pigliu, quannu lu tempu vene de pagare, ma d'intra u core tegnu nu cunsigliu ca u bonu e' sempre bonu e 'un po' sbagliare.
Ppecchissu 'ntr'u desertu haju lassatu dui alberi de parma e na surgiva chi quannu passe 'ncunu sbenturatu se sede all'umbra, se rifrisca e biva.
SI ANCUNU JURNU
De jurnu a jurnu circu a jire avanti ma e ssa manera 'un ma pensava mai, n'un sacciu cchju' na nota 'e chiddri canti chi tutta a vita, bella, a ttie cantai.
Me sentu co' nu ciucciu d'intra i soni, de tante cose 'un me ricordu nente, n'un me ricordu fatti mali o boni e pocu me rimane d'intra a mente.
Passati sunnu l'anni 'e giuventute de quannu t'haiu vistu a prima vota, e nostre vite co' tila tessute vibravanu a ru sonu de na nota.
U core 'un sonne cchju' e batte pocu, vatte abbastanza ppe malu campare, s'accuccjia quetu quetu abbanna u focu, ma d'u calore 'un sa' cchju' cchi nne fare.
Si ancunu jurnu m'avisse truvare a chisse cundizioni, a chissu statu, te vogliu sempre bene, 'un te spagnare, puru ca mu me signu riscurdatu.
Cannellina
U trenu umanu
L'IMMENSO
Sempre caro sei stato, oh mio paese,
CCHI T'HAJU FATTU Cchi t'haju fattu 'e stortu, gioia mia, ssu mele de parole nzuccarate chi teni supra e labbre ccu ra gente, se gira e se diventa spingulate, quannu de mie tu parri casualmente. Diciame, gioia, si pozzu sperare c'ancunu jurnu a chjina sinne passe, o, si me porte ccu ra frana a mare, me orbica 'ntr'u zancu e mi cce lasse.
AMARA TERRA MIA Te vogliu tantu bene De seculi te trovi 'ntr'u sinu de ssu mare, tu mori e te rinnovi ca u tempu tuttu appare. Amara terra mia povara e desulata; e' forte ssa majia, Calipso t'ha stregata. Francesi e Saracini 'hannu delapidatu; ne' munti ne' pennini, ne' chjani t'hau lassatu. A Spagna, u Portugaddru, i Goti hannu pruvatu, m'Alaricu, a cavaddru, ntr'u jume e'd orbicatu. De chiddru tempu a chistu tu aspetti nu messia chi, comu ha fattu Cristu, te po' mparare a via. Cchi aspetti terra mia? ntr'u nidu n'un po' stare! jettate ppe ra via, e' tempu 'e divulare.
A GUERRA Sunnudi gente 'e turra, povari e simpriciuni, chi fannu u curra curra si sentanu ariuprani. N'un rescianu a capire pecchi' se fa ssa guerra; cchi ss'hannu de spartire ssi populi d'a terra. U sonu mu' l'averte, sta' ppe ss'abbicinare e cce vo' gamme sberte ppe l'aiuta' a scappare.
Carminu Parrottinu. Carminu Parrottinu, "Ohi fratisceddru miu, porta chiddru prisuttu, ca si ne chiame DDiu ammenu moru abbuttu".
AL MIO AMICO (A Raffaele Paolo Saccomanno)
Alta ha la fronte, occhi cigliati, intenti;
A TE LUPO
Ei fu. Adesso e' immobile,
A PISATURA E vacche fannu a turnu ccura triglia
I jurni d'ammazzata Prima 'e se ji a curcare a sira 'e avanti, s'avianu 'e preparare li strumenti, ca l'indomani, jurnu ppe ammazzare, 'un se po' perde tempu a rozzulare. U scannaturu e ri curteddri ammola, prepara a cascia ccu ra mussarola; a majiddra, u timpagnu e ru gammeddru, chiddru granne, ca e' grassu ssu purceddru. Prepara l'acqua, u spacu, i rumaneddri; pulizza e cassarole e ri tineddri, ca i frisuli, sazizze e supressate sutta lu grassu vannu priserbate; e avissimu 'e vidire si c'e' 'ncunu chi po' venire a ne dare na manu, ca suli 'un cci ha facimu a ru tenire e cce vo' tempu ppe ru fa murire. U jurnu 'e appressu, gia' de bona ura, a ru purceddru mintanu a pastura ca supra a cascia lu vonnu curcare ccu ra capu pennennu a dissanguare. U porcu n'ud'e' fissa e s'ha pensata ca a resa de li cunti e' arrivata, a mussarola n'un se fa ligare, se move avanti arreti e vo' scappare. A tutte sse gridate, a segheria, s'arrivota de corpu mmenzu a via e, prima chi u purceddru vo' fujire, ognunu acchjappa e aiutanu a tenire. Mu' a vucca e' chiusa ed e' ligata stritta e sutta u coddru mintanu a marmitta; u scannaturu e' pronte a sse nsaccare chi, sempre, fa ra gente 'mpressionare. U gridu e' forte, ancore, ma 'ud'e' sanu ca u mastru macellaru tene 'mmanu, a destra stringituru e mussarola e a sinistra u curteddeu d'intra a gola. U porcu, chjanu chjanu s'e' ammutatu ca u sangu e' esciutu tuttu 'ntra nu catu e 'un cci nn'e' cchju' na guccia d'intra e vene e ccu ru sangu s'u' finite e pene. Mu' 'ntr'a majiddra l'hannu de calare e a ru scarparu e nzite hannu 'e sarbare, c'aru cchju' prestu, ccu l' l'acqua vuddente, l'hannu 'e pilare nettu comu nente. U gammeddru e' gia pronte e va ncruccatu a ri nerbi d'i garruni e poi azatu ccu r'aiutu de nu sciartu ntornu a sciga e tante vrazze ppe allegia' fatiga . Na vota ch'e' mpicatu ssu purceddru, e tuttu u pisu u tene ru gammeddru, u macellaru ncigna a ru squatrare, po' a, tocchi delicati, a ru tagliare. Ppe n'atru pocu 'e jurni c'e' lavuru a fa sazizze, vrasciole e salaturu, copeccoddri, prisutti e supressate; dopu c'amu aggiustatu le mannate. Ssi jurni d'ammazzata e' festa brutta se mance sempre carne e pasta asciutta. Ppe nue guagliuni e' propiu nu ricriu, avimu ppe mangiare u bene 'e Ddiu. A metitura 'Mperne ru sule 'e lugliu a ssa missata de nu filiddru 'e ventu ondulata; se nchine a spica e pare d'oru puru, e' bellu u granu, e' chjinu ed e' maturu. A favuce chi taglia senza tregua a na manata 'e granu n'atra segua, prestu sse gregne se ponnu ligare pronte ppe re puti' ncavagliunare. Acchjiappi; e certe vote, ntr'a manata, na licerteddra vene mmulicata, scappa ca n'atru friscu vo' truvare, prima chi torna a favuce a tagliare. Vannu animali all'umbra ppe meriare ca u cavudu 'e menziurnu fa spirare, t'affuche e tutti fujanu a ru friscu, mentre u cuculu sona u stessu discu. Ccu ri spaddri a ru sule, na jurnata, mete ru metiture a ra missata; na guccia d'acqua ppe sse rinfriscare, nu corpu 'e lima e po'..... torna a tagliare. U ciucciu 'e zu Franciscu Ssu ciucciareddru, picculu e viziusu chi tene zu Franciscu a ru trappitu, e' tostu 'e ncornatura e shcattarusu, ma a ru guardare pare ch'e' abbilitu. Ligatu sutta a mola sempre gira ccu a capu vascia, comu nu nsenzatu e cchju camina chjanu e cchju suspira a chiddra sorte chi u tene ligatu. "Ppecchi' sta' cca", Nu surice le dice, "Io , comu 'e ttie pruvassi dde scappare! Invece de campa' ccussi' nfelice lassassi ppuru u viziu de mangiare". Disse ru ciucciu, "A fine d'a jurnata, quannu lassu ssa spaturnata mola, n'un c'e' felicita' ch'e' cchju' apprezzata d'a biafa chi sta' d'intra a menzarola. Tutta a vita Supra na muntagneddra ar'assettata nu jurnu, quetu, quetu signu misu, stancu ca m'haju fattu ssa mpettata, pensannu a tuttu u tempu c'haju spisu. Me sentu cchju futtutu e na furmica, quannu, a castagna, carrica ha sagliutu; piglia ppe ss'abbentare na muddrica e u carricu d'a vucca l'e' cadutu. Spennimu tantu tempu ppe saglire, comu attirati de na calamita e n'udavimu a mente ppe capire ca ppe arrivare cc'e' vo' tutta a vita. U scuru 'e menzannotte Minava purberinu e facie friddu na notte de jennaru senza stiddru; u vintisei d'u mise venni a luce ccu butu fattu ara Madonna 'a Fuce.
Nu scuru fittu chi se po' tagliare e bentu chi cchju forte 'un po' minare. c'eranu varra e zippa a tutte e porte ppe teni' fore u scuru 'e menzannotte.
Fore mine ru ventu co' nu pazzu, quasi cce mine comu u mise 'e marzu e certe vote jujje assai cchju forte, ccussi biolentu, chi tranganie re porte.
"Cummari mia, nu bellu masculiddru! D'a razza n'ha pigliatu u quatrareddru. Chi la Madonna s'u tenissi nsinu e l'angiuli le guardinu u caminu".
Z'annuzza piglie poi ssu neonatu e aru Segnure l'ha riccummannatu. "Chi lu Segnure u guardi sutta u mantu ssu figliuleddru toi c'ancore e' santu".
Me sembranu e promesse 'e deputatu prima chi trase ncamera de statu; e ssi cc'e' ncunu cca chi n'un capisce, campa cavaddru miu ca l'erba crisce.
"Chi DDiu dicissi ammenne aru tue core, cummari mia, eru malocchju fore. U bene chi, cumma', tu vo' ppe mmie, venissi nnupplicatu puru a ttie".
A vita te pruminte rose e juri, ma e' fatta 'e ntroppicuni e assai duluri; e quannu sutta u pede cc'e' pianura, guardate caru miu d'a fricatura.
Nascivi ntr'a nu granne temporale ed era jutu, quasi, tuttu male; ma signu ripigliatu ccu balore e ne ringraziu DDiu de tuttu core.
U dittu anticu n'ud'e' mai sbagliatu ancore u cane muzzica u strazzatu. E' dittu ed e' daveru e un c'e' cchi fare, u bonu jurnu d'a matina pare.
Ssu figliu crisce beddru sanu e biatu ca e' statu benedittu quannu e' natu; m'appena de li denti arriva all'anni, cumincianu a spuntare li malanni.
De quannu me ricordu, cancarena, d'intra ssa vucca hannu purtatu pena; senza rallentu sentu e spingulate fin'aru jurnu chi n'un su scippate. Comu nu male 'e ganga se presenta e quetu, quetu trase e me tormenta. Cce jurni, d'u dulure viju i stiddri, e jurni chi me tiru li capiddri;
d'e vote chi 'un me pozzu lamentare, eru Segnure n'haju 'e rigraziare, d'e vote, parca,u munnu e' a tiraturu oje dulure a mmie e dumane puru.
Quannu era quatrareddru, me pensava, ca si fujjie ssu male me passava. Scavuzu d'intra i rizzi minne jie, ppe ffa abbenire tutte sse majie.
Ma, quannu lu dulure de lu dente s'addormiscie, e n'un sentia cchju nente, i pedi cuminciavanu a vrusciare de tutte chiddre spine e a nsanguinare.
Ssi pedi m'avie fattu na carnara, e u sangu avie lassatu 'ntr'e spinara; me ricuglie ara casa a gridazzuni, "Aiutu mamma mia, aiuta tuni,
ccu acitu e scorpi 'e riganu ntr'u dente ppe ffa carmare ssu male potente". "Povaru criaturu! Cchi cunnanna, ccu ssi denti bucati co' na canna".
Passanu l'anni e passanu dulenti, cummattu sempre ccu dulure 'e denti. Ancunu jurnu e baju scippu tutti e arriccummannu all'anima d'i morti.
I brividi me venanu a pensare quantu dulure haju 'evute passare. Sse ganghe haju tiratu ad una ad una ppe mala sorte, a DDiu e ara furtuna.
Mu chi signu mmecchiatu e senza denti, m'abbuttu certi jurni puru 'e chjanti. N'un me pozzu spiegare, bonusia, cchi male m'e' arrivatu a ssa jungia.
L'ATARU "Carissimi fedeli, amici tutti; signu venutu cca' ppe me scurpare, ca pare bonu quannu u fele butti e, certe vote, ti la po' scanzare.
Guardati cc'hannu fattu al sottoscrittu quannu l'ataru ve vulia asciucare; n'un s'e' truvatu unu amicu strittu chi sutta ataru 'un me vulia orbicare".
Dici'a Don Cicciu a ra congregazione. "Na scossa e terrimutu ha perrupatu! Io l'haju riportatu in direzione e fore d'u paise m'hau cacciatu.
"Ud'e' comu lu fattu de le segge, quannu de l'atra ghjesia s'u' sparite; io signu jutu sempre a puntu 'e legge, 'ud haju usatu mancu dinamite.
Ntr'u core miu ve pozzu garantire che ero ddra, col fono,ad asciucare; u motopicu?......sulu ppe vidire S'era mpericulu de se sciuddrare".
Capudannu '67
Enzu, Francu ed Erculinu, chi a cumpriccula nziniaru, ccu Rafele e Giovanninu, capudannu ncuminciaru.
Si l'avianu gia' parrata e mbrugliavanu aru jocu; Io na guccia 'un l'è pruvata e a sse carte dasse focu.
Signu accortu ca cca cc'era propiu puzza de vrusciatu quannu l'amicizia vera n'udavianu rispettatu.
Co' patrune d'a dimora, sulu, all'umbra m'hau lassatu e po' su' fujuti fora ca m'hau bistu arrusicatu.
Tutta a notte, co' mbriacati, simu juti poi cantannu; risbigliamme Mpelichjati chiddra notte 'e capudannu.
U spuntune
Eranu tempi quannu nu sorrisu era abbastanza ppe tte fa' sunnare te facie ji vestutu 'mpararisu e u core te sentie scumbussulare.
Passave notti sane a ssu spuntune ccu ra speranza de vidire a ttie cci haju strudutu puru nu scalune ad aspettare ca guardave a mie.
Quannu passave tu ppe mmenzu a via, e 'un c'era gente ngiru chi guardava, lu sguardu toi, chi nterra se stavia, scuntava l'occhji mie e me parrava.
Su spizzicornu 'e muru ha bistu tantu, m'ha bistu ji e beni' d'u pararisu ma e quannu si partuta 'un sente cantu e mancu ha bistu cchju chiddru sorrisu.
Mu guardu invanu versu a finestreddra ccu ra speranza de vidire a ttie; vurrie vidi' chidda facciuzza beddra e l'occhj chi parravanu ccu mmie.
SONNI 'Un c'era propiu fine a chiddra vita, a chiddri tempi belli e spenzierati; cu' jurni e primavera 'nsonnulita, invece, tutti quanti su' passati. Oi tempi appassiunati e sognaturi,
AMICU CARU A 'tie e ara famiglia, amicu miu, Vulissi esse ddra ppe t'abbrazzare, A partenza Io partu. De sse trempe m'inne vaju, vaju luntanu ppe fare furtuna, vaju ppe fare sordi ca n'un haju e ppe lassa' ssu jume e ssa catina. Fra jurni m'inne partu, nu quatraru, e lassu a mandra a chine a vo' guardare, fra jurni lassu 'e fare u pecuraru ca ppe partire m'haju 'e preparare. Lassu ssu pagliareddru abbannunatu, lassu i parenti e lassu amici cari, lassu u paise miu ddue signu natu ppe m'inne jire a chiddra banna 'u mari. Ssu core malinconicu se sente e quasi n'un volisse cchiu' partire, ma cca, nessunu 'i dui avimu nente ppe cchissu a terre gnote avimu 'e jire. Tornu, forse nu jurnu.....chine u sa'! vegnu a vidire ssu paise miu. D'intra lu core signu sempre cca', e d'atre cose? ....comu 'a manne Ddiu.
MASTRU VITU
A pezzi de jurnate a ssu scalune ccu ra cudiddra a croccu eru bastune sutta na gamma c'ha de stare azata, de forte giuventu' vecchia ferita. N'un c'era jurnu chi n'un lavurava, n'un c'era festa chi se ripusava; ppe ra famiglia avie de guadagnare e ricca comu u mare avie de fare. E riccu Mastru Vitu si cce' fattu! Puru ca m'un ce vide e treme tuttu; ca e manu sue, ccu tanta maestria, hannu rapertu porte e fattu via. Oje chi e' fattu vecchju ed e' malatu a ra casa 'e riposu hannu mannatu; e ra famiglia parre sempre e luttu e spera ppe nu toccu o ppe nu nsurtu. Ah!! si putie smiccia' 'e na cuda 'e occhju sse cose c'ha truvatu mu' ch'e' vecchju, forse tantu lavuru n'un facie e quattru e ssi dinari se gudie.
LAGRIME
Paese mio |