|
Caro Lettore, ti invito a leggere le poesie inedite di Peter Mauro, ma specialmente il suo libro "SONNI E RICURDANZE", di cui riporto alcune poesie nell'ordine secondo cui le ho ospitate. Se vuoi ricevere il libro, scrivimi. Ti ringrazio e ti saluto anche a nome dell'Autore. R.P.Saccomanno
A chjazza 'e na vota
Si cce pensu, certe vote, quannu tornu arreti, mmente, u penseru sempre rote a ra chjazza chjina 'e gente.
Cuhjjentare e bascitane a vinnire cuddrureddri, ficulinnie e ficazzane, pimmadori e cucuzzeddri.
A ssa chjazza de na vota, tanti tipi 'e negozianti, s'u cunsati tutti a rrota, paisani ed ambulanti.
Mmprima fila cc'e' Marianu, tricchi tracchi e fruguliddri; nu negoziu sanu sanu, caramelle e jocareddri.
Si te fermi ppe guardare o nsiammai azi na manu! "Statte fermu! N'un tuccare! Vavatinne! Vascia a manu"!
Si de ddra' te giri arreti negozianti de pretese, soppi soppi, queti queti, s'u Gagliardi a Genovese.
N'orificiu cc'e' cchiu' avanti, ma de intra mai cambiatu, ssa menzina 'e negozianti, po', la chjude Pettinatu.
Supra a destra, po' passamu d'i caduti u marmu finu e spettabile truvamu u negoziu de Guerinu.
D'a caserma sberti sberti, arrivamu 'ntabacchinu tra i giurnali e ri fumetti, te cumpare Pasqualinu.
Se continue senza scalu fina dduve u zoppareddru, ma 'un fissiare, ca ssu palu te scuffune ru cerbeddru.
A ra destra versu a fine, cc'e' Rafele dettu Rose; ppe sse fare e sacche chjine, mu' se misu a fa' due cose.
De rimpettu, a ra vutata, Saccumannu alimentare, doppu fattu ssa girata, piglia a via ppe riturnare.
Trasi ntra sse quattru mura, nu vancune e ancunu settu, vegetabili e birdura sempre frischi ddue Rucchettu.
Ppe chjudire a caminata, ammiramu, e mmenzu a via, professione delicata, Rondinella sartoria.
Negozianti e binnuleri, remurata 'e tanta gente; sunnu tutti strusci d'eri, oje n'un se sente nente.
U CUGINU D'
AMERICA
M'ha scrittu ppe mme dì ca sinne
vena,
ppe hjì a truvà a ri Vasci ancunu fruttu.
U RILASCIU
o co' na puddrastreddra pizzuliare;
A FUNTANA 'A CONA
E DUE
CUMMARI
e a r'abbellire passanu
sirate. riflesse dintra l'occhji de l'amatu; se ricurdave quantu eranu belle,
pari'e nu celu 'e luci ricamatu. mancu lu firmamentu se ricorde; u tempu l'ha straviatu 'e locu a locu,
nu core sulamente n'un se scorde. e re parole speru stannu cca'; n'avimu 'e cuntentare de ssa sorte
ca n'u ra canci, chiddru chi fa'
fa' ".
Tempu passatu
N'atru viaciu
Ppe n'atru viaciu signu
preparatu
Vaju a truvare u sangu
ch'è rimastu,
Vàu cuntanu papocchje a
tutta a gente
FIGLI DE NESSUNU
Ne simu sparpagliati ntornu u munnu com'ape quannu rozzulanu u juru, ccu dintra u core nu dulure funnu, partimme ppe nn'ammigliora' u futuru.
Chi cchju' chi menu,n'avimu passatu tuttu ssu tempu fore a lavurare; pari'e ca puru u tempu ere fermatu, immece s'ere misu cchju' a scappare.
A ru paise 'un trovi i vecchji amici, e chiddri chi cce su' sunnu cangiati, ricordi 'e giuventu', tutti felici, ricordi, comu e nnue, tutti mmecchjati.
A nove terre simu stabiliti, e ru Segnure tantu ringraziamu, i tempi mali su' tutti finiti e tutti quanti boni ne truvamu.
Na sula cosa, mu, e' rimasta 'e fare; spiegatinilla, si putiti ancunu, ppe quale patria n'amu 'e dichiarare? o simu, forse, figli de nessunu?
NNUMI'NA
Fridda sira de jennaru, mentre fore puddruli'e, a ra banna 'u focularu Za Tiresa chi serci'e.
Chiddri ferri chi, normale, vannu comu a petra 'u tronu, ca u quazettu ntr'u stivale te fa stare u pede bonu.
Sercia, sercia n'atru pocu, mentre fore puddruli'e, Za Tiresa abbanna 'u focu queta queta capuzzi'e.
forte 'e ventu na frugata, la naticchja fa strusciare, "Quantu fazzu ssa ferrata, ca po' jamu a ne curcare.
Veni, veni ca t'aspettu; ca finisciu a na vulata, veni trasa ca ntr'u lettu ne facimu n'abbrazzata.
SUTTA U SALE
Tempu
vene e tempu passe
U funerale americanu.
E' morta, sbenturata! Tri jurni 'e ssu malore ppe ri festi l'ha cunzata
e ti l'ha fatta fore. chi venne ppe ru luttu è co' l'Innominatu, potente e farabuttu; ccu aneddre a capu 'e mortu, catine e cinturuni, de storia n'udè curtu,
e longhi li spiruni Progenite l'ha datu, quannu eranu guagliuni e po' s'èritiratu e n'un s'è bistu cchjuni. Po' guardi lu maritu, ch'e' propiu nu mbriacune, d'a nasca senti u fetu, si u tocchi è calavrune.
e chine sta pensusu, c'è chine murmurije e chine sta tignusu; amici e ri parenti
ciancire appena i senti ccu nu filiddru 'e jatu, na lacrima a re ciglia, inclusu u Nnominatu, ppe ssa mamma 'e famiglia chi u munnu ha lassatu.
ritornanu ara casa, ciangennu a filu 'e vuce se sedanu a na rasa. Ormai tuttu e' finitu, 'un c'e' nente cchi fare e pensanu a ru mmitu chi sta ppe cuminciare.
su' forse na vintina, ca 'e fame stau morennu seduti ntr'a cucina. Hau fattu lu richiamu ppe amure 'e ssa parente,
veniti tutta a gente". Se mpese u vicinatu, ccu figli e quatrareddri, co' parte 'e parentatu, ppe s'ìnchjare i cirmeddri.
ppe granni e picciriddri, fu festa nazionale, te rejanu i capiddri!
c'ude' na saccurafa, se mangie pane e burru e affanne co' na scrufa.
e torcini'e ru mussu, se piglie na fettina fatta ntr'u brodu russu, lasagna s'icce jetta, nsalata e purpettini, a ra vucca na purpetta a re manu dui panini; se gira, po', de scattu, cce groddrule na pacca, se junne d'intra u piattu e d'intra a vucca nsacca.
chi tene dudici anni, vo' ra televisione sinno' succede a danni. Po' se piglia nu piattu e l'inchja de mangiare, u projedi a ru gattu e tuttu va' a tuccare.
venissi a mme tenire, ca chiddre cannarozza mu' vaju a le stringire.
de ssi cafoni ddrocu, ccu tutta a vucca chjina ringrazianu lu cocu.
doppu na menzurata, c'è tantu de mangiare, ma vonnu cchju' nsalata, ca 'un se vonnu affucare ccu cotoletta e sagna, chi cce vonnu crepare cce fannu puru a lagna!
s'u' cchju' de centuvinti e tutti le stentine
s'hau chjinu e ri vacanti. Chi Ddiu ce dassi pace a chiddri chi s'u' morti, e nu pocu de luce a chissi beccamorti.
NATALE
N'atru Natale gia' sta ppe arrivare, n'atru Natale e' propiu arreti a porta, te trase dintra a mente ppe jucare, te trase dinta u core e te cumporta.
A tutti duni aguri e stringi a manu e tutti te ricambianu ssu bene ca 'un simu visti ppe nu mise sanu, ppe cuntu de ssi tribuli e sse pene.
Sicuri, dintra u core, nue sentimu de essere a ru prossimu vicini, de amare a tutti quanti ne cridimu a ssi jurni, a ssi tempi Natalini.
Teni spinnu d'amici e di parenti ed a ra casa circhi a riturnare e ssi 'un po' accuntenta' ssi sentimenti, te fa nu viaciu sulu ccu pensare;
Richiami mmente l'anni 'e giuventute, quannu sentie de fare u munnu 'e novu; 'un te facianu spera le cadute, t'azave ed ere sanu comu n'ovu.
Na vota, me ricordu, ere luntanu a pocu jurni prima de Natale, ha fattu na nivera chjanu chjanu, c'ha chjusu a strata vecchja d'u casale.
Eranu jurni 'e festa e 'un se sperave ca a strata nuddru jiedi a pulizare e si la littorina n'un passave, ccu n'amicu pensammu 'e caminare.
hamu pigliatu u trenu a ra stazione, ca ne puti'e accurtare a menza via, teniamu dintra u core na missione c'haviamu 'e fa Natale "ncasa mia".
D'a chjana 'u lacu, po', versu e scanneddre, a nive nive jemme ppe saglire; e cchine avie de di' ca e manchiteddre aviamu de passare ppe finire! Cce su' bulute ottu ure sane sane, ntr'a nive, e protte protte a caminare e ad ogne turra ne curri'e nu cane e ppe nnu pezzu ne facie scappare.
Doppu tant'anni, mu chi cce ripensu, de la famiglia 'un tinne po' cacciare; ma quannu fa' nu viaciu ccu ru sensu, de certi amici 'un tinne po' scurdare.
L'AMURE
L'amure a quinnici anni e' comu u mare; lucente, granne, bellu e inesploratu. Te tuffi dintra l'acqua ppe guardare, ca lu cchju' bellu sai ca sta' ammucciatu.
U core, n'un c'e' dubbiu, e' nnamuratu, n'un rescia cchju' a mangiare, ne' a durmire; ssa luce chi a nu corpu t'ha abbagliatu, sutt'acqua ammaliannu mu te tire.
A binti, amure, e' co' celu azzurrinu, dormi de jurnu e parti ccu ra luna, ntr'a capu tua si fattu valentinu, supprese, cchjiu' ppe ttie, n'un ci nn'e' una.
A sira, ntolettatu va' girannu, ccu carma e indifferenza eccezionale, de tie le mura jettanu lu bannu quannu a ru centru scinni d'u Casale.
A binticinque, amure, e' nu reatu senza ligare u core ccu catine, si' libaru ma si' nu carceratu, ligatu ccu merletti e ccu nocchine.
A trenta, amure, e' propiu na cunnanna, e' co' nu trenu fermu a ra stazione; u core, no ra mente, te cummanne; n'un po' cangia' nemmenu direzione.
EDMONTON
Vestita di bianco gentil come sposa, la bella cittade mi tende la mano. Un gelido manto di neve la copre, riflette quei raggi del sole lontano. Bagliori di luci al rosso di sera, camini fumanti s'innalzano al cielo; son piccoli, grandi, quadrati, rotondi; e salgono intenti nel cielo schiarito dall'ultimo addio d'un freddo tramonto. Un dito sul vetro di una finestra, l'impronta ci lascia per qualche minuto. D'un tratto la luce rossastra svanisce poi torna riflessa dal cielo sbiadito. Tra nubi disperse il fumo biancastro dei caldi camini, leggero si vede che sale, che sale.
VOCE NEL DESERTO
Caro amico, condivido
Bambino
Seduto,
A Sirbiu Berluska
A CORSA DI CIUCCI
Te scrivu ppe tte di', caru Peppinu,
Pierino Mauro
SONNI E RICURDANZE (pubblicato in proprio) Edmonton, Febbraio 2006
Presentazione
Non
si comprende appieno la poesia di Pierino Mauro se non si tengono
presenti tre elementi: che è un grimaldese verace, un emigrato e un
autodidatta.
Raffaele Paolo Saccomanno
Ciccuzzu e Tiresina
Quasi ogne sira, dopu mangiatu,
Trent' anni doppu
Doppu tant'anni signu riturnatu U municipiu hannu sbattutu fore, l'hannu purtatu a nu lucale novu,
e de lu centru hannu cacciatu u core. 'un senti mancu n'anima jatare; si cadi tu po' fare i raganeddri
ca nuddru po' benire a t'aiutare.
Infanzia e Ricordanze
Mai piu', forse, ritorno alle tue porte, oh caro paesello ove son nato; ma nel mio cuor la tua presenza e' forte, anche lontan,non t'ho dimenticato.
Come potrei dal cuore cancellare gli anni piu' lieti della prima eta'? quegli anni, ai quali torno a ricordare di quella vita di semplicita'!
Sorge la luna e schiara la campagna e con la luce posa la rugiada sul fieno inaridito che si bagna e il suo profumo avvolge la contrada.
Il contadino, gia' stanco sfinito di una giornata lunga di lavoro, torna nei campi, al fieno inumidito e la sua voce unisce ai grilli in coro.
Le stelle fanno eco allo zirlare; al ritmo delle voci rassegnate, che van, col vento, lungi, a dissipare portate via dall'afa dell'estate.
Ricordo quei rintocchi, ora lontani, erranti sopra il vento per portare la gioia della festa di domani quando al paese si poteva andare;
e, quando il nuovo sol, da sopra il monte, ritrova ognuno al suo servizio intento, ma col pensiero gia' rivolto altronte perche' l'anticipar fa il cuor contento.
Tempi della mia infanzia e ricordanze; tempi di desideri e dolci inganni; tempi di dura vita e di speranze, smarriti nella polvere degli anni.
E' dolce ricordar, pure se un lembo, del luogo della cara giovinezza, di ritrovarmi in un amico grembo, sentir sulla mia guancia una carezza.
U VIACIU
Me votu arreti ppe m'addivisare, ppe dda' n'occhjata a ru caminu fattu; ca a tantu tempu staiu a caminare, ma n'un be sacciu dire a quandu, esattu;
ve pozzu sulu di' c'haju passatu, acquari, jumareddri e jumi granni, deserti ccu ru settu spaccariatu e munti annivicati ad anni e ad anni.
haju chjuantatu juri a ri pantani e granu dduve u sule shcuppetti'e haju chjantatu pezzi 'e terra sani e l'acqua haju lassatu chi currie.
haju seguitu a stella ad ogne parte; ddue m'ha purtatu, appressu signu jutu ca lu destinu e' scrittu supra e carte e ddue me porte vaju e 'un me rifiutu.
E' scrittu gia', quale furceddra pigliu, quannu lu tempu vene de pagare, ma d'intra u core tegnu nu cunsigliu ca u bonu e' sempre bonu e 'un po' sbagliare.
Ppecchissu 'ntr'u desertu haju lassatu dui alberi de parma e na surgiva chi quannu passe 'ncunu sbenturatu se sede all'umbra, se rifrisca e biva.
SI ANCUNU JURNU
De jurnu a jurnu circu a jire avanti ma e ssa manera 'un ma pensava mai, n'un sacciu cchju' na nota 'e chiddri canti chi tutta a vita, bella, a ttie cantai.
Me sentu co' nu ciucciu d'intra i soni, de tante cose 'un me ricordu nente, n'un me ricordu fatti mali o boni e pocu me rimane d'intra a mente.
Passati sunnu l'anni 'e giuventute de quannu t'haiu vistu a prima vota, e nostre vite co' tila tessute vibravanu a ru sonu de na nota.
U core 'un sonne cchju' e batte pocu, vatte abbastanza ppe malu campare, s'accuccjia quetu quetu abbanna u focu, ma d'u calore 'un sa' cchju' cchi nne fare.
Si ancunu jurnu m'avisse truvare a chisse cundizioni, a chissu statu, te vogliu sempre bene, 'un te spagnare, puru ca mu me signu riscurdatu.
Cannellina
U trenu umanu
L'IMMENSO
Sempre caro sei stato, oh mio
paese,
CCHI T'HAJU FATTU
Cchi t'haju fattu 'e stortu, gioia mia,
ssu mele de parole nzuccarate
Diciame, gioia, si pozzu sperare
AMARA TERRA MIA
Te vogliu tantu bene
De seculi te trovi
Amara terra mia
Francesi e Saracini
A Spagna, u Portugaddru,
De chiddru tempu a chistu
Cchi aspetti terra mia?
A GUERRA
Sunnudi gente 'e turra,
N'un rescianu a capire
U sonu mu' l'averte,
Carminu Parrottinu.
Carminu Parrottinu,
"Ohi fratisceddru miu,
AL MIO AMICO
Alta ha la fronte, occhi cigliati, intenti;
A TE LUPO
Ei fu. Adesso e' immobile,
A PISATURA
E vacche fannu a turnu ccura triglia
I jurni d'ammazzata
Prima 'e se ji a curcare a sira 'e avanti, s'avianu 'e preparare li strumenti, ca l'indomani, jurnu ppe ammazzare, 'un se po' perde tempu a rozzulare.
U scannaturu e ri curteddri ammola, prepara a cascia ccu ra mussarola; a majiddra, u timpagnu e ru gammeddru, chiddru granne, ca e' grassu ssu purceddru.
Prepara l'acqua, u spacu, i rumaneddri; pulizza e cassarole e ri tineddri, ca i frisuli, sazizze e supressate sutta lu grassu vannu priserbate;
e avissimu 'e vidire si c'e' 'ncunu chi po' venire a ne dare na manu, ca suli 'un cci ha facimu a ru tenire e cce vo' tempu ppe ru fa murire.
U jurnu 'e appressu, gia' de bona ura, a ru purceddru mintanu a pastura ca supra a cascia lu vonnu curcare ccu ra capu pennennu a dissanguare.
U porcu n'ud'e' fissa e s'ha pensata ca a resa de li cunti e' arrivata, a mussarola n'un se fa ligare, se move avanti arreti e vo' scappare.
A tutte sse gridate, a segheria, s'arrivota de corpu mmenzu a via e, prima chi u purceddru vo' fujire, ognunu acchjappa e aiutanu a tenire.
Mu' a vucca e' chiusa ed e' ligata stritta e sutta u coddru mintanu a marmitta; u scannaturu e' pronte a sse nsaccare chi, sempre, fa ra gente 'mpressionare.
U gridu e' forte, ancore, ma 'ud'e' sanu ca u mastru macellaru tene 'mmanu, a destra stringituru e mussarola e a sinistra u curteddeu d'intra a gola.
U porcu, chjanu chjanu s'e' ammutatu ca u sangu e' esciutu tuttu 'ntra nu catu e 'un cci nn'e' cchju' na guccia d'intra e vene e ccu ru sangu s'u' finite e pene.
Mu' 'ntr'a majiddra l'hannu de calare e a ru scarparu e nzite hannu 'e sarbare, c'aru cchju' prestu, ccu l' l'acqua vuddente, l'hannu 'e pilare nettu comu nente.
U gammeddru e' gia pronte e va ncruccatu a ri nerbi d'i garruni e poi azatu ccu r'aiutu de nu sciartu ntornu a sciga e tante vrazze ppe allegia' fatiga . Na vota ch'e' mpicatu ssu purceddru, e tuttu u pisu u tene ru gammeddru, u macellaru ncigna a ru squatrare, po' a, tocchi delicati, a ru tagliare.
Ppe n'atru pocu 'e jurni c'e' lavuru a fa sazizze, vrasciole e salaturu, copeccoddri, prisutti e supressate; dopu c'amu aggiustatu le mannate.
Ssi jurni d'ammazzata e' festa brutta se mance sempre carne e pasta asciutta. Ppe nue guagliuni e' propiu nu ricriu, avimu ppe mangiare u bene 'e Ddiu.
A metitura
'Mperne ru sule 'e lugliu a ssa missata
de nu filiddru 'e ventu ondulata;
se nchine a spica e pare d'oru puru,
e' bellu u granu, e' chjinu ed e' maturu.
A favuce chi taglia senza tregua
a na manata 'e granu n'atra segua,
prestu sse gregne se ponnu ligare
pronte ppe re puti' ncavagliunare.
Acchjiappi; e certe vote, ntr'a manata,
na licerteddra vene mmulicata,
scappa ca n'atru friscu vo' truvare,
prima chi torna a favuce a tagliare.
Vannu animali all'umbra ppe meriare
ca u cavudu 'e menziurnu fa spirare,
t'affuche e tutti fujanu a ru friscu,
mentre u cuculu sona u stessu discu.
Ccu ri spaddri a ru sule, na jurnata,
mete ru metiture a ra missata;
na guccia d'acqua ppe sse rinfriscare,
nu corpu 'e lima e po'..... torna a tagliare.
U ciucciu 'e zu Franciscu
Ssu ciucciareddru, picculu e viziusu
chi tene zu Franciscu a ru trappitu,
e' tostu 'e ncornatura e shcattarusu,
ma a ru guardare pare ch'e' abbilitu.
Ligatu sutta a mola sempre gira
ccu a capu vascia, comu nu nsenzatu
e cchju camina chjanu e cchju suspira
a chiddra sorte chi u tene ligatu.
"Ppecchi' sta' cca", Nu surice le dice,
"Io , comu 'e ttie pruvassi dde scappare!
Invece de campa' ccussi' nfelice
lassassi ppuru u viziu de mangiare".
Disse ru ciucciu, "A fine d'a jurnata,
quannu lassu ssa spaturnata mola,
n'un c'e' felicita' ch'e' cchju' apprezzata
d'a biafa chi sta' d'intra a menzarola.
Tutta a vita
Supra na muntagneddra ar'assettata
nu jurnu, quetu, quetu signu misu,
stancu ca m'haju fattu ssa mpettata,
pensannu a tuttu u tempu c'haju spisu.
Me sentu cchju futtutu e na furmica,
quannu, a castagna, carrica ha sagliutu;
piglia ppe ss'abbentare na muddrica
e u carricu d'a vucca l'e' cadutu.
Spennimu tantu tempu ppe saglire,
comu attirati de na calamita
e n'udavimu a mente ppe capire
ca ppe arrivare cc'e' vo' tutta a vita.
U
scuru 'e menzannotte
Minava purberinu e facie friddu na notte de jennaru senza stiddru; u vintisei d'u mise venni a luce ccu butu fattu ara Madonna 'a Fuce.
Nu scuru fittu chi se po' tagliare e bentu chi cchju forte 'un po' minare. c'eranu varra e zippa a tutte e porte ppe teni' fore u scuru 'e menzannotte.
Fore mine ru ventu co' nu pazzu, quasi cce mine comu u mise 'e marzu e certe vote jujje assai cchju forte, ccussi biolentu, chi tranganie re porte.
"Cummari mia, nu bellu masculiddru! D'a razza n'ha pigliatu u quatrareddru. Chi la Madonna s'u tenissi nsinu e l'angiuli le guardinu u caminu".
Z'annuzza piglie poi ssu neonatu e aru Segnure l'ha riccummannatu. "Chi lu Segnure u guardi sutta u mantu ssu figliuleddru toi c'ancore e' santu".
Me sembranu e promesse 'e deputatu prima chi trase ncamera de statu; e ssi cc'e' ncunu cca chi n'un capisce, campa cavaddru miu ca l'erba crisce.
"Chi DDiu dicissi ammenne aru tue core, cummari mia, eru malocchju fore. U bene chi, cumma', tu vo' ppe mmie, venissi nnupplicatu puru a ttie".
A vita te pruminte rose e juri, ma e' fatta 'e ntroppicuni e assai duluri; e quannu sutta u pede cc'e' pianura, guardate caru miu d'a fricatura.
Nascivi ntr'a nu granne temporale ed era jutu, quasi, tuttu male; ma signu ripigliatu ccu balore e ne ringraziu DDiu de tuttu core.
U dittu anticu n'ud'e' mai sbagliatu ancore u cane muzzica u strazzatu. E' dittu ed e' daveru e un c'e' cchi fare, u bonu jurnu d'a matina pare.
Ssu figliu crisce beddru sanu e biatu ca e' statu benedittu quannu e' natu; m'appena de li denti arriva all'anni, cumincianu a spuntare li malanni.
De quannu me ricordu, cancarena, d'intra ssa vucca hannu purtatu pena; senza rallentu sentu e spingulate fin'aru jurnu chi n'un su scippate. Comu nu male 'e ganga se presenta e quetu, quetu trase e me tormenta. Cce jurni, d'u dulure viju i stiddri, e jurni chi me tiru li capiddri;
d'e vote chi 'un me pozzu lamentare, eru Segnure n'haju 'e rigraziare, d'e vote, parca,u munnu e' a tiraturu oje dulure a mmie e dumane puru.
Quannu era quatrareddru, me pensava, ca si fujjie ssu male me passava. Scavuzu d'intra i rizzi minne jie, ppe ffa abbenire tutte sse majie.
Ma, quannu lu dulure de lu dente s'addormiscie, e n'un sentia cchju nente, i pedi cuminciavanu a vrusciare de tutte chiddre spine e a nsanguinare.
Ssi pedi m'avie fattu na carnara, e u sangu avie lassatu 'ntr'e spinara; me ricuglie ara casa a gridazzuni, "Aiutu mamma mia, aiuta tuni,
ccu acitu e scorpi 'e riganu ntr'u dente ppe ffa carmare ssu male potente". "Povaru criaturu! Cchi cunnanna, ccu ssi denti bucati co' na canna".
Passanu l'anni e passanu dulenti, cummattu sempre ccu dulure 'e denti. Ancunu jurnu e baju scippu tutti e arriccummannu all'anima d'i morti.
I brividi me venanu a pensare quantu dulure haju 'evute passare. Sse ganghe haju tiratu ad una ad una ppe mala sorte, a DDiu e ara furtuna.
Mu chi signu mmecchiatu e senza denti, m'abbuttu certi jurni puru 'e chjanti. N'un me pozzu spiegare, bonusia, cchi male m'e' arrivatu a ssa jungia.
L'ATARU
"Carissimi fedeli, amici tutti; signu venutu cca' ppe me scurpare, ca pare bonu quannu u fele butti e, certe vote, ti la po' scanzare.
Guardati cc'hannu fattu al sottoscrittu quannu l'ataru ve vulia asciucare; n'un s'e' truvatu unu amicu strittu chi sutta ataru 'un me vulia orbicare".
Dici'a Don Cicciu a ra congregazione. "Na scossa e terrimutu ha perrupatu! Io l'haju riportatu in direzione e fore d'u paise m'hau cacciatu.
"Ud'e' comu lu fattu de le segge, quannu de l'atra ghjesia s'u' sparite; io signu jutu sempre a puntu 'e legge, 'ud haju usatu mancu dinamite.
Ntr'u core miu ve pozzu garantire che ero ddra, col fono,ad asciucare; u motopicu?......sulu ppe vidire S'era mpericulu de se sciuddrare".
Capudannu '67
Enzu, Francu ed Erculinu, chi a cumpriccula nziniaru, ccu Rafele e Giovanninu, capudannu ncuminciaru.
Si l'avianu gia' parrata e mbrugliavanu aru jocu; Io na guccia 'un l'è pruvata e a sse carte dasse focu.
Signu accortu ca cca cc'era propiu puzza de vrusciatu quannu l'amicizia vera n'udavianu rispettatu.
Co' patrune d'a dimora, sulu, all'umbra m'hau lassatu e po' su' fujuti fora ca m'hau bistu arrusicatu.
Tutta a notte, co' mbriacati, simu juti poi cantannu; risbigliamme Mpelichjati chiddra notte 'e capudannu.
U spuntune
Eranu tempi quannu nu sorrisu era abbastanza ppe tte fa' sunnare te facie ji vestutu 'mpararisu e u core te sentie scumbussulare.
Passave notti sane a ssu spuntune ccu ra speranza de vidire a ttie cci haju strudutu puru nu scalune ad aspettare ca guardave a mie.
Quannu passave tu ppe mmenzu a via, e 'un c'era gente ngiru chi guardava, lu sguardu toi, chi nterra se stavia, scuntava l'occhji mie e me parrava.
Su spizzicornu 'e muru ha bistu tantu, m'ha bistu ji e beni' d'u pararisu ma e quannu si partuta 'un sente cantu e mancu ha bistu cchju chiddru sorrisu.
Mu guardu invanu versu a finestreddra ccu ra speranza de vidire a ttie; vurrie vidi' chidda facciuzza beddra e l'occhj chi parravanu ccu mmie.
SONNI
'Un c'era propiu fine a chiddra vita,
Oi tempi appassiunati e sognaturi,
AMICU CARU
A 'tie e ara famiglia, amicu miu,
Vulissi esse ddra ppe t'abbrazzare,
A partenza
Io partu. De sse trempe m'inne vaju,
vaju luntanu ppe fare furtuna,
vaju ppe fare sordi ca n'un haju
e ppe lassa' ssu jume e ssa catina.
Fra jurni m'inne partu, nu quatraru,
e lassu a mandra a chine a vo' guardare,
fra jurni lassu 'e fare u pecuraru
ca ppe partire m'haju 'e preparare.
Lassu ssu pagliareddru abbannunatu,
lassu i parenti e lassu amici cari,
lassu u paise miu ddue signu natu
ppe m'inne jire a chiddra banna 'u mari.
Ssu core malinconicu se sente
e quasi n'un volisse cchiu' partire,
ma cca, nessunu 'i dui avimu nente
ppe cchissu a terre gnote avimu 'e jire.
Tornu, forse nu jurnu.....chine u sa'!
vegnu a vidire ssu paise miu.
D'intra lu core signu sempre cca',
e d'atre cose? ....comu 'a manne Ddiu.
MASTRU VITU
A pezzi de jurnate a ssu scalune
ccu ra cudiddra a croccu eru bastune
sutta na gamma c'ha de stare azata,
de forte giuventu' vecchia ferita.
N'un c'era jurnu chi n'un lavurava,
n'un c'era festa chi se ripusava;
ppe ra famiglia avie de guadagnare
e ricca comu u mare avie de fare.
E riccu Mastru Vitu si cce' fattu!
Puru ca m'un ce vide e treme tuttu;
ca e manu sue, ccu tanta maestria,
hannu rapertu porte e fattu via.
Oje chi e' fattu vecchju ed e' malatu
a ra casa 'e riposu hannu mannatu;
e ra famiglia parre sempre e luttu
e spera ppe nu toccu o ppe nu nsurtu.
Ah!! si putie smiccia' 'e na cuda 'e occhju
sse cose c'ha truvatu mu' ch'e' vecchju,
forse tantu lavuru n'un facie
e quattru e ssi dinari se gudie.
LAGRIME
Paese mio
'A crucivia
Spunimune nu pocu, frate miu,
Prima chi a ru paise nue trasimu,
Mu c'a ra crucivia simu arrivati,
Abbanna a ss'acqua te si' nginucchjatu
Me guardi e na parola n'un po' dire
"N'un te spagnare, fra', ca e' co' durmire
'U jatu
Signor medicu de sennu
Quannu vaju a
me curcare
A matina é comu a sira,
Co' viditi 'un
c'e' mai
Ma si 'ncasu succedissi
IL VILLANO.
Oh tristo tu de la fredda costa,
fatti levar dal viso i duri veli,
perch'io n'ho dette e n'ho sentite tante
"Nel fosso, su'", io dissi al malvolente,
Tende, pentito e timido la mano.....
RITORNU
De ventu mu' me sembre na frugata de quannu io lassai ssu locu caru; de filici siccati na vampata, chiddru luntanu jurnu de jennaru. Se vide gia' na parte d'u timpune, e' signu ca ra casa me ricogliu, de quannu haju passatu lu girune, u core miu e' a statu de subbugliu. All'intrasatta viju tante case chi a ssa curba n'udavie lassatu, cchiu' avanti, po', ne trovu a tutte e rase e ppe nu pocu 'un signu rizzontatu; po' guardu versu u centru ...e cchi tte viju? a casa da canonica suprema. Allora signu cca'.. e mu' cce cri'ju; e u core, d'intra u pettu , sbatte e trema. d'intra la mente mia ritornu arreti a quannu jie girannu de guagliune, a tuttu u tempu spisu a nu spuntune. De tante notti belle e appassionate, chiddre chi me ricordu cchiu' cchi mai, quannu le jie a purtare e serenate e tanti madrigali le cantai. Chissi sunnu ricordi mai scurdati chi trovi sempre pronti 'ntra lu core; ritornanu a ra mente mpilarati, fina chi a mente mmecchia e sinne more.
MIRAGGIO
In fra le acque turbidi e crudeli, del mare minaccioso della vita, ti s'aprira' porto sereno e calmo per ristorarti del tuo lungo viaggio. Risanerai il fragile tuo corpo prima d'andare per lultimo scalo; t'invigorisci dalla tua fatica che aspettera' in agguato all'altro porto. Quando sceso sarai su terra ferma, e di riposo al corpo, mente illude; scoprirai che riposo, veramente, e' l'illusione della tua ragione che torna, inesplicabile a neonato perche' chi sei ti sei dimenticato.
SCHANTU
"Scinna", me disse,"scinna versu u jume!" Ccu buce fridda chi m'ha cungelatu. Me giru ppe fa' lustru ccu ru lume e na frugata 'e ventu l'ha stutatu. Nu monacu, ntr'a barca, e nu faciune ccu l'ultimu lampi'u haju ammicciatu; e ccu ru ncinu de longu bastune ntr'a barca all'intrasatta m'ha tiratu. Comu nu lampu me misi nsuspettu ca l'acqua n'un se mete ccu faciune, d'a morte io me trovu aru cuspettu e chissu e' tempu ppe allazza' filune. Me jettu fore e circu de scappare, m'allirtu mu me trovu e mpasturatu, m'acchjappa ppe nu pede e 'un bo lassare chi d'a paura signu risbigliatu.
Come e' passata una vita
Come e' passata una vita, sull'autostrada degli anni! l'estate e' quasi finita, rimangon solo gli affanni.
I sogni sgusciano via, dolce amarezza nel cuore, l'autunno mi porta via, tramonto senza furore.
Come e' passata una vita sull'autostrada del vento! la mia chimera e' svanita,
rimene solo il lamento di una rosa appassita.... Sembrava tutto si' lento!
Canto
Canto alla nostalgia, canto al passato alla mia fanciullezza ed all'amore; ai tempi che non ho dimenticato, che vivi sempre sono dentro al cuore. Alla collina verde tutta in fiore, Alla montagna tutta profumata, alla magi'a preziosa dell'amore, al mio paese, canto, e alla vallata.
Io canto al cielo e canto al firmamento,
al frusci'o delle foglie contro il vento, al brulichi'o di lucciole sul prato. Canto alla brevita' di quel momento, Canto al momento eterno diventato.
U curriture Nu curriture finu 'e bricichetta ne cunte, a nue guagliuni, u stessu fattu; e si nu bicchereddru si cce jetta, ne cunte ca curri'e comu nu mattu.
Gia' vintu avi'e un saccu de medaglie in corse tantu note al settentrione, ca curre ccussi' forte, quando saglie, l'atri ciclisti restanu al vallone.
L'urtima corsa e' stata la cchju' granne, quannu e' arrivatu terzu in Lombardia; Impressi! finacche' la vuce spanne ca, curbe e contro curbe, eranu 'ntrie.
|